Tabla Butii (august 2013) (2 zile)

Tura asta am facut-o lata… sau lunga sau cum zicea unu dintre noi, diferenta de nivel arata ca sinus dar cred ca pana la urma a fost destul de inalta.

Alex Boia i-a propus lui Ciprian si mie sa mergem pe creasta Tabla Butii si sa vedem Lacul Vulturilor, tura de 2 zile, la cort, intre Darste (Brasov) si Nehoiu (Buzau).

Ne-am adunat in Sacele si am pornit spre Vama Buzaului cu soarele sus dar dupa cateva pedale incepe futuna cu tunete si fulgere.

Inainte de localitate gasim un adapost pentru furaje in care stam o vreme sperand ca ploaia sa se opreasca, bineinteles ca nu s-a oprit, asa a trebuit sa continuam.

In Vama Buzaului intram la o cafea. O tanti amabila ne aduce o geanta de mere crezand ca ne face sa uitam cat de uzi si inghetati suntem.

Ne abatem putin spre Cascada Urlatoarea Mare:

Mergem cat de mult putem (alergati de furtuna) sa acoperim din distanta pentru urmatoarea zi.

Gasim locul potrivit de pus cortul, ploaia ne lasa sa mancam, sa ne punem incaltarile langa foc si sa ne culcam.

De la 4 pana dimineata a plouat, am strans corturile ude si am pornit.

Cascada Schinda ne aduce aminte de ce suntem in zona si ne face sa uitam de ploaia sau frigul pe care le simtim si azi.

Coboram putin in satul Slon pentru mancare:

Dupa micul dejun in fata chioscului ne luam si pentru pranz ceva apoi incepem urcarea pe Tabla Butii.

Una dintre cele doua surse naturale de apa de pe traseu:

El a mers cu noi o buna bucata de drum (singurul ciobanesc amabil de pe toata creasta):

Suntem fascinati de ceea ce vedem dupa ce se imprastie ceata.

„Mai pe creasta” nu se putea:

Masivul Ciucas:

Ciprian Ionut Bivol vrea sa se urce pe nori:

foto Ciprian:

Coborarea este una lunaga si pe alocuri dificila.

Am ajuns la intersectia cu drumul spre Lacul Vulturilor pe la 17:00 si am aproximat ca nu avem timp sa mai urcam deci am continuat coborarea spre Nehoiu.

Ploaia de rigoare incepe:

Si se opreste cu un spectacol deasupra Barajului Siriu:

Planul initial era sa ajungem pe la 16:30 in Nehoiu pentru un tren spre Buzau si apoi Bucuresti. In realitate am ajuns la 19:15 in gara Nehoiasu, la 15 minute de cand plecase ultimul tren.

Trebuia sa pedalam pana in Buzau inca vreo 70 km unde sa asteptam trenul pana la 4:00.

Lui Ciprian ii vine ideea sa-l sune pe Adi Gostin care a raspuns afirmativ la rugamintea noastra de a ne pescui de pe drum, ii multumim foarte frumos.

In jur de ora 1:00 eram in Bucuresti.